PSALMUL 53 (52)
Cel fără niciun Dumnezeu
1 Maestrului de cor. Pe „mahalát”. Poem. Al lui Davíd.
A spus nebunul în inima lui:
„Nu este Dumnezeu!”.
2 Sunt corupţi, au săvârşit lucruri abominábile;
nu-i nimeni care să facă binele.
3 Dumnezeu din ceruri priveşte spre fiii oamenilor
ca să vadă dacă există [vreun om] chibzuit,
[vreunul] care să-l caute pe Dumnezeu.
4 Toţi au rătăcit, s-au pervertit cu toţii,
nu-i nimeni care să facă binele,
nu este nici măcar unul.
5 Oare nu ştiu toţi cei ce săvârşesc fărădelegea,
care devorează poporul meu cum ar mânca o pâine
şi pe Domnul nu l-au invocat?
6 Acolo vor tremura de spaimă, unde nu este spaimă.
Căci Dumnezeu a risipit oasele celor ce te împresurau;
au fost făcuţi de ruşine, pentru că Dumnezeu i-a respins.
7 Cine va da din Sión mântuirea lui Israél?
Când va întoarce Domnul poporul său din captivitate,
va tresălta Iacób şi se va bucura Israél.